Cine sunt cercetătoarele care au câștigat Nobel pentru “rescrierea codului vieții”

Premiul Nobel pentru Chimie le-a fost acordat lui Emanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna, pentru crearea unei modalităţi de „rescriere a codului vieţii”.

În contextul pandemiei și a limitării contactului fizic, la fel ca în cazul Premiului Nobel pentru Fizică, festivitatea de acordare a Premiului Nobel pentru Chimie a fost ţinută în mediul online, fiind transmisă live pe YouTube. Secretarul general al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei, Goran K. Hansson, a anunţat câştigătorul, mulţumindu-le însă înainte celor prezenţi pentru conformarea cu măsurile de restricţie impuse de răspândirea virusului.

Emmanuelle Charpentier s-a născut în Franţa, în 1968, şi este cunoscută pentru cercetările sale în microbiologie, genetică şi biochimie. Iar colega sa, Jennifer Doudna, este născută în 1964 în Statele Unite şi este unul dintre pionierii tehnicii de modificare a genelor denumită CRISPR.

„Premiul din acest an este despre rescrierea codului vieţii” a spun Hansson, citat de Adevărul, anunţând apoi că Premiul Nobel pentru Chimie li se acordă lui Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna, pentru dezvoltarea unei metode de manipulare a genelor.

Ce descoperire au făcut acestea

Doudna şi Charpentier au descoperit împreună o modalitate de a modifica gena umană, numită „foarfeca genetică CRISPR/Cas9”. Prin folosirea acestei modalităţi, cercetătorii pot modifica ADN-ul animalelor, al plantelor şi al microorganismelor cu o precizie extrem de ridicată.

Tehnologia a avut un impact revoluţionar în ştiinţă, contribuind la dezvoltarea unor noi metode de tratare a cancerului şi făcând posibil visul vindecării unor boli genetice, „moştenite”, conform aceleiași surse.

Descoperirea a fost una neaşteptată, şi a pornit de la o realizare a lui Charpentier care, în timp ce examina Streptococcus pyogenes, una dintre bacteriile care cauzează cele mai multe probleme oamenilor, a găsit o moleculă necunoscută, numită tracrRNA. Aceasta s-a dovedit a fi parte a sistemului imunitar al bacteriei, iar munca cercetătoarei franceze, publicată în 2011, a ajutat-o în începerea unei colaborări cu Jennifer Doudna.

Astfel, împreună, au reuşit apoi un experiment incredibil, în care „foarfeca genetică” a bacteriei a fost reprogramată şi controlată pentru a putea tăia orice moleculă de ADN. Odată tăiată molecul respectivă, codul vieţii este rescris.

Munca celor două a avut contribuţii uriaşe în comunitatea ştiinţifică. Folosind tehnica lor, alţi cercetători au reuşit să creeze plante care rezistă împotriva mucegaiului, dăunătorilor şi secetei. În medicină, au început teste ale unor noi terapii împotriva cancerului, iar potenţialul pe care „foarfeca genetică” CRISPR/Cas9 îl are pare să fie unul nemărginit.